Înregistrarea audio a consultației medicale poate fi legală, dar numai dacă clinica respectă regulile pentru datele de sănătate. Înregistrarea cuprinde vocea pacientului, care este o dată cu caracter personal, și ce spune acesta despre simptome, tratamente și istoric, adică date privind sănătatea, pe care GDPR (în română, RGPD) le protejează ca o categorie specială. Clinica trebuie să aibă un temei legal stabilit dinainte, să informeze pacientul și să îi respecte alegerea.
Acest articol oferă informații generale și nu constituie consultanță juridică. Pentru situația concretă a clinicii dumneavoastră, discutați cu un avocat sau cu responsabilul cu protecția datelor.
Este înregistrarea consultației o prelucrare de date de sănătate?
Da. Orice informație privind o persoană identificată sau identificabilă este dată cu caracter personal (art. 4 pct. 1 GDPR), iar colectarea, înregistrarea și stocarea ei sunt „prelucrare” (art. 4 pct. 2). Ce spune pacientul în consultație dezvăluie, de regulă, informații despre starea lui de sănătate, adică date privind sănătatea (art. 4 pct. 15).
Articolul 9 alin. (1) interzice, ca regulă, prelucrarea acestor date, iar alin. (2) enumeră excepțiile.
Ce temei legal poate avea clinica pentru înregistrarea audio?
Clinica, în calitate de operator, alege înainte de a începe un temei de la art. 6 și o excepție de la art. 9 alin. (2) (considerentul 51); pentru consultații intră de obicei în discuție asistența medicală (lit. h) și consimțământul explicit (lit. a). Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD) arată, în Orientările 05/2020 privind consimțământul, că temeiul se decide înainte de colectare și că un consimțământ nu poate fi înlocuit ulterior cu un alt temei.
Documentația medicală obișnuită se sprijină, de regulă, pe lit. (h): prelucrarea necesară în scopuri legate de stabilirea unui diagnostic medical sau de furnizarea de asistență medicală, de către un profesionist supus obligației de păstrare a secretului profesional sau sub responsabilitatea acestuia (alin. 3). GDPR nu are însă o regulă dedicată înregistrărilor audio, iar faptul că o înregistrare este cu adevărat necesară îngrijirii rămâne o apreciere pe care clinica trebuie să o poată susține.
De aceea, varianta cea mai clară pentru pacient este consimțământul explicit pentru partea audio, iar documentația propriu-zisă rămâne în temeiul asistenței medicale. Ghidul Colegiului Medicilor din România pentru protecția datelor arată că, în afara unor situații excepționale, nu ar trebui făcută nicio înregistrare contrar dorinței persoanei în timpul actului medical.
Ce înseamnă un consimțământ valabil pentru înregistrare?
Consimțământul trebuie să fie liber, specific, informat și lipsit de ambiguitate (art. 4 pct. 11), iar pentru datele de sănătate, explicit (art. 9 alin. 2 lit. a). Concret:
- Separat. Într-o declarație scrisă care privește și alte aspecte, cererea trebuie să se distingă clar de ele (art. 7 alin. 2).
- Liber. Nu este liber dacă pacientul nu îl poate refuza sau retrage fără a fi prejudiciat (considerentul 42).
- Demonstrabil. Clinica trebuie să poată demonstra acordul (art. 7 alin. 1). Potrivit CEPD, o declarație scrisă, eventual semnată, este modalitatea evidentă; cea verbală poate fi, în principiu, suficient de expresă, dar e mai greu de dovedit.
- Revocabil. Pacientul îl poate retrage oricând, la fel de simplu cum l-a dat (art. 7 alin. 3).
Ce trebuie să afle pacientul înainte de înregistrare?
Pacientul trebuie informat în momentul în care datele sunt obținute (art. 13 alin. 1), deci, în practică, înainte să înceapă înregistrarea, într-o formă concisă și într-un limbaj clar și simplu (art. 12 alin. 1). Nota de informare cuprinde, printre altele:
- identitatea și datele de contact ale operatorului și, după caz, ale responsabilului cu protecția datelor;
- scopul și temeiul juridic;
- destinatarii sau categoriile de destinatari;
- dacă este cazul, intenția de a transfera datele către o țară terță și decizia de adecvare sau garanțiile aplicabile;
- cât timp se păstrează înregistrarea sau criteriile după care se stabilește perioada;
- drepturile de acces, rectificare, ștergere, restricționare, opoziție și portabilitate;
- dacă temeiul este consimțământul, dreptul de a-l retrage oricând;
- dreptul de a depune plângere la autoritatea de supraveghere, în România ANSPDCP.
Soma pune la dispoziție un model de consimțământ pentru pacient, cu rubrici pentru operator, scop, furnizor, datele prelucrate, temei, perioada de păstrare, securitate, drepturi și semnătura pacientului. Se descarcă în Word sau PDF și se completează cu datele clinicii, împreună cu responsabilul cu protecția datelor.
Ce spune Legea drepturilor pacientului despre înregistrare?
Legea nr. 46/2003 nu are o prevedere dedicată înregistrărilor audio. Articolul 20 prevede că pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimțământul său, cu excepția cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului și evitării suspectării unei culpe medicale; textul vorbește despre fotografiere și filmare și nu menționează înregistrarea audio.
Articolul 21 declară confidențiale toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul și datele personale, chiar și după deces. Ele pot fi furnizate numai cu consimțământul explicit al pacientului sau dacă legea o cere în mod expres (art. 22), cu excepția de la art. 23 pentru alți furnizori acreditați implicați în tratament. Nerespectarea confidențialității de către personalul medico-sanitar atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională sau penală (art. 37).
Ce spune Codul penal despre înregistrarea audio fără consimțământ?
Articolul 226, „Violarea vieții private”, pedepsește atingerea adusă vieții private, fără drept, între altele prin înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință, încăpere ori dependință ținând de aceasta sau a unei convorbiri private (alin. 1). Textul nu folosește noțiunea de consimțământ, ci condiția „fără drept”. Sunt pedepsite și divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea fără drept a sunetelor, convorbirilor ori imaginilor de la alin. (1) (alin. 2) și plasarea fără drept de mijloace tehnice de înregistrare în acest scop (alin. 5). Acțiunea penală pornește la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (alin. 3).
Potrivit alin. (4), faptele de la alin. (1) și (2) nu constituie infracțiune, printre altele, când sunt săvârșite de cel care a participat la întâlnire, dacă justifică un interes legitim, sau când persoana vătămată a acționat explicit cu intenția de a fi văzută ori auzită de făptuitor.
Aplicarea acestor texte într-un caz concret ține de analiza unui avocat.
Ce face clinica dacă pacientul refuză sau se răzgândește?
Dacă pacientul refuză, consultația continuă normal, iar medicul întocmește documentația ca de obicei. Ghidul Colegiului Medicilor arată că pacientul ar trebui să știe de la început că va primi îngrijiri de aceeași calitate chiar dacă refuză înregistrarea.
Dacă pacientul se răzgândește în timpul consultației, ascultarea se oprește. CEPD arată că operatorul care se bazează pe consimțământ trebuie să pună capăt acelei părți a prelucrării când consimțământul este retras.
Ce bune practici se aplică la înregistrarea consultației?
- Explicați în cuvinte simple ce se întâmplă cu înregistrarea.
- Oferiți o alegere reală: „da” și „nu” la fel de ușor de spus.
- Afișați o notă de informare în sala de așteptare.
- Consemnați acordul, refuzul sau retragerea în fișă sau în formularul semnat.
- Limitați accesul. În mod implicit, datele nu trebuie să fie accesibile unui număr nelimitat de persoane (art. 25 alin. 2); securitatea, de exemplu criptarea, trebuie să fie adecvată riscului (art. 32).
- Păstrați înregistrarea doar cât este necesar scopului (art. 5 alin. 1 lit. e).
Ce se schimbă când un asistent AI ascultă consultația?
Intervine un furnizor de tehnologie care prelucrează date de sănătate, deci e nevoie de un contract și de o mențiune în nota de informare. Dacă prelucrează datele în numele clinicii, furnizorul este persoană împuternicită de operator (art. 4 pct. 8), iar relația se reglementează printr-un contract sau alt act juridic obligatoriu, care prevede, printre altele, că furnizorul lucrează doar pe baza instrucțiunilor documentate ale clinicii și aplică măsurile de securitate de la art. 32 (art. 28 alin. 3). Lipsa contractului încalcă, în sine, art. 28. În nota de informare, furnizorul apare cel puțin prin categoria de destinatari (art. 13 alin. 1 lit. e). Vedeți și ChatGPT cu datele pacienților și GDPR în cabinetul medical.
Soma, asistentul inteligent al clinicii dezvoltat de Soma Labs, lucrează în baza unui acord de prelucrare a datelor încheiat cu clinica (art. 28): clinica rămâne operator, iar Soma prelucrează datele în numele ei. În timpul consultației, Soma ascultă, înțelege și reține ce se spune, apoi scrie raportul în formatul clinicii. Medicul îl verifică, îl corectează dacă este nevoie și îl semnează. Dacă pacientul nu este de acord, medicul nu pornește Soma și scrie documentul ca de obicei.
Dacă doriți să vedeți cum ascultă Soma o consultație, programați o demonstrație. Vă arătăm totul pe date fictive.